" N'ANGELITTE DE NATALE "

 

 

La uede tutte le matíne,leste,

 accuccurata comme a `ne canucce

sembre a glíe stesse,scontre, cantucce,

'na uttarella patita, marucchína.

Scausa, spuglíata,abbedenata `nche du stracce,

che se scalla. `nche glíe fíate le manucce

ca pe' le frídde ce se so gelate...

E' sola,senza pane í senza sole

comme a `ne cíllítte `nfreddulíte

ch'à píerse la uía de glíaníte.

Senza parlà,

allonga `na. Mane

í me guarda 'nche chiglie occhíe

tríste í addulurate

che me se fícchene `mbíette,

comme a `na spata!...

So fermate la machena i 'so calate,

 i, íennece ucíne,

ce so fatte `na carezza

che m'è fatte gelà la mane

pe' quante frídda í bianca

era la fronta !...

Allora me so scíota la scíalletta,

ca me mette sembre,

abbedenandola du uote

`ntorne a la, faccetta...

I mentre me ne jeue, pe' rencuntrà

le ujíe addò passe tutte le demane,

me so gerate, í la so uísta

íttarme `ne bacítte 'nche la mane...

So arepassate ancora chíù leste

la matína de glíe gíorne dope

pe' purtarce `ne gíubbíne `mbuttíte

í na cupertella de lana;

so arecalate, í so truate,

a glie cantucce abbandunate,

du straccítte , la scíalla. meja,

í quattre penne bianche

de scelle d'angele

che se fa sarau purtata

ín cele, addò è nata!...

I m'è parute,allora, de reuedè

chíglíocchíe che me guardaune,

dalloche `ngíma,

comme pe' dírme `grazzíe"...

E" LA UGGILIA DE NATALE

E N'CELE CE STEUENE ANCORA

L'UTEME STELLE!!...

 

Giovanni Pizzutelli